1
0
Laura Cătălina Dragomir, Nona Oprixor
Concursul Eurovision s-a terminat și a lăsat în urma bucurie, în unele locuri, scandal în altele. Juriile din șase țări au fost excluse de la calculul notelor finale. Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), organizatoarea competiției, a explicat într-un comunicat că, după repetiția celei de-a doua semifinale, „au fost identificate anumite modele de vot incorecte în rezultatele a șase țări”..
Deși nu s-a precizat despre ce țări este vorba, publicația de profil ESCXTRA a scris că juriile eliminate sunt din: Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, România și San Marino.
Juriul României a fost format din: Sanda Ladoşi, Luminiţa Anghel, Ovi Jacobsen, Liviu Elekeş şi Mihai Pocorschi. Televiziunea Română afirmă că nici jurații, nici reprezentanții instituției nu au fost anunțați de suspiciuni la adresa votului, iar regulile ar fi fost schimbate în timpul jocului. Juriul din România a acordat punctaj maxim reprezentanților Moldovei, fapt ce nu s-a reflectat înn timpul concursului. Prezentatoarei Eda Marcus nu i s-a permis să se pună în contact cu jurații. Punctajul real, acordat de România concurenţilor din finala Eurovision 2022, a fost: R. Moldova -12 puncte, Grecia -10 puncte, Polonia – 8 puncte, Olanda – 7 puncte, Azerbaidjan – 6 puncte, Australia – 5 puncte, Italia – 4 puncte, Spania – 3 puncte, Finlanda – 2 puncte şi Lituania – 1 punct.
Liderul trupei Zdob şi Zdub, Roman Iagupov
Toată presa europeană comentează „ciudățenia” conflictului între EBU și cele șase țări. Ce nu se cunoaște și nu se comentează, sunt particularitățile cazului românesc. Trupa Zdob şi Zdub, reprezentanta Republicii Moldova, este singura participantă din istoria acestui concurs care a ajuns de trei ori în finala Eurovision, și încă, în trei decenii diferite. Se știe că unde calcă Zdob şi Zdub, succesul este asigurat. Piesa „Trenulețul”, interpretată împreună cu Frații Advahov, a ocupat locul șapte în clasamentul competiției muzicale internaționale.
Deși regulamentul de organizare a preselecției naționale pentru Eurovision prevede faptul că textele pieselor nu trebuie să conțină mesaje politice, „Trenulețul” are în mod evident un puternic mesaj unionist. Acest regulament a impus inițial modificarea versurilor:
Țară veche, țară nouă
Parcă-i una, parcă-s două
Ba aparte, ba-mpreună
Parcă-s două, parcă-i una.
Cu ceva scandal, s-a renunțat la această strofă. Autorii au comunicat în rețelele sociale că nu sunt deranjați de ideea de a trebui să facă modificări pentru a se adapta regulilor. Și totuși, în spectacolul în direct, ceea ce s-a auzit a fost strofa cu mesaj unionist. De ce? De ce s-a scos, pe urmă s-a întors, parcă era o piesă, parcă erau două…
România a avut piesa ei săltăreață, care a prins bine la public, un soi de gest simpatic pentru românii iberici. În schimb, Moldova a avut o piesă absolut genială, un punk folcloric, care a emoționat ambele maluri ale Prutului. Era clar că organizatorii au vrut să pară unanimă victoria Ucrainei. Foarte corect, dacă voturile chiar ies așa. Dar dacă nu, exact cei care neagă participarea pieselor cu mesaj politic, sunt cei care au făcut jonglerii pentru a impune o victorie, din motive politice.
Da, Ucraina a câștigat. Se poate spune că mesajul anti-Putin a triumfat. Numai că a fost valabil mesajul anti-Putin ales de organizatori. Al Moldovei, cu propriul ei motiv de a se întoarce cu spatele la Moscova și cu fața la București, nu a contat. Cine știe pe ce loc ar fi terminat „Trenulețul” dacă nu s-ar fi manevrat în culise voturile a șase țări?
Piesa conține un îndemn internațional, în limba engleză, să zicem că destinat Europei: Let’s go!, ar însemna „măi fraților, e timpul să punem treaba pe roate”. Frații Advahov, în moderne costume alb negru și pantofi sport, cu o vioară și un acordeon, au tradus pe limba Europei folclorul românesco – moldovenesc, făcând sala din Torino să joace. Restul interpreților, adică membrii formației Zdob și Zdub, au afișat o estetică punky, în culorile naționale ale celor două țări: roșu, galben și albastru.
Prezentarea oficială este următoarea: „Melodia este despre o plimbare plină de energie și bucurie, cu trenul, între capitala Republicii Moldova și, respectiv, București”. Potrivit artiștilor, lansarea videoclipului a coincis cu redeschiderea unei rute de tren între cele două orașe. O fi prezentarea oficială despre o linie de tren, dar orice român și orice moldovean știu să spună care e sensul real al piesei.
Îi cunoaștem și îi iubim de atâția ani. Zdob și Zdub ne-au furat inimile în 2005, când au luat locul cinci la Kiev cu „Boonika bate toba”. În amintiri și în videourile de pe YouTube săreau energici, convingând o lume întreagă că ocarina, toba, blugii, chitara electrică și folclorul românesc, se combină minunat. Comentariile de pe YouTube la piesa din 2011, „So Lucky”, desenează o Moldovă imaginară, cu amuzante cușme înalte și monocicluri. Pentru Europa, Zdob și Zdub sunt Moldova. Anul ăsta era al lor!
Dar așa a fost să fie! Părerea reală a publicului, a juriului, nu a contat. S-a dat directivă că trebuia să câștige Ucraina și, repet, dintr-un punct de vedere, chiar mi se pare OK! Dar asta este din cauza războiului, nu pentru că melodia „Stefania”, interpretată de Kalush Orchestra ar primi o reală recunoaștere muzicală. Bine, nu e nicio noutate că în Eurovision, politica (cea care e interzisă pe scenă) e mult mai importantă decât muzica. Dar nu se putea fără să se șteargă cele 12 puncte ale României pentru Moldova? În niciun univers paralel o piesă unionistă, în limba română, mai ales una de Zdob și Zdub, nu ar primi 0 puncte! Această interferență „pacifistă” este, în realitate o mare jignire pentru două țări, pentru Moldova și pentru România. Milioane de persoane s-au simțit foarte rău în noaptea festivalului și dintr-o dată nu au înțeles pe ce lume trăiesc.
Vorbim despre două țări care știu mai bine ca altele ce înseamnă să suporți presiunea Rusiei și, mai ales, ce înseamnă să ajuți țara vecină, Ucraina, la nevoie. Ajutor adevărat, nu vorbe. Teamă îmi este că această „victorie” ucraineană în Eurovision este singurul premiu de consolare de la organismele europene pentru vecinii noștri urgisiți.
Să rămânem cu ideea că numai Zdob și Zdub sunt capabili să scrie „Chișinău – București” pe televizoarele întregii Europe.
