Tehnici de manipulare în era digitală: astroturfingul

Read Time:4 Minute, 48 Second

Laura Cătălina Dragomir, Nona Oprixor

În continuarea materialului anterior, despre Formele de manifestare a infodemiei în spaţiul online clarificăm conceptele pe care publicul trebuie să le cunoască pentru a putea face față valului de informații în această epocă de avans tehnologic.

Ajunși aici trebuie să ne referim la termenul astroturfing. Dacă nu cunoașteți cuvântul, sunteți în rând cu majoritatea populației. Dar este timpul să aflați ce tehnici sunt folosite pentru a obține adeziunea dumneavoastră.

Astroturfing reprezintă o tehnică de marketing și relații publice bazată pe proiectarea unei imagini false de naturalețe și spontaneitate pentru a câștiga sprijin și viralitate. Acesta este un tip de campanie foarte obișnuit, printre altele, între partidele politice și marile companii a căror eficacitate constă în denaturarea opiniei publice cu ajutorul noilor tehnologii digitale. Denumirea de astroturfing provine de la compania americană de iarbă artificială „Astroturf”, o metaforă care reprezintă foarte bine ceea ce este acest concept: ceva artificial care simulează a fi natural.

Există mai multe modalități de a efectua astroturfing. În general, cele mai frecvente tind să conste în crearea de profiluri false în rețelele sociale și comunitățile online pentru a susține marca și a ataca mărcile rivale. O tehnică faimoasă este cea a „bombelor Twitter”, adică trimiterea masivă de mesaje pe Twitter cu același conținut, în general pentru a transforma un hashtag într-un subiect de tendință, un trending topic. De asemenea, este posibilă cumpărarea de acțiuni online, cum ar fi vizualizării pe YouTube sau aprecieri pe Facebook. Un exemplu foarte recurent este cel al cooperării false între persoane plătite anterior și o anumită marcă. Astroturfing-ul nu este o tehnică recomandată din cauza pierderii notabile de reputație pe care o implică dacă este descoperită (exemple, cazurile descoperite ale unor mărci precum McDonald’s, Samsung, Movistar). În esență, se ascunde adevăratul expeditor al unui mesaj publicitar sau propagandistic, deghizându-l într-o o expresie populară și spontană.

Cercetătorii de la Universitatea Tehnologică din Queensland, una dintre cele mai mari și mai importante din Australia, avertizează că teoriile conspirației care susțin că coronavirusul este de fapt o armă biologică dezvoltată premeditat cresc în rețelele de socializare „prin eforturi coordonate” pornite din conturi în special din Rusia, China și SUA. Ne vom referi la conturile americane. Acestea se dovedesc partizane cauzei fostului președinte american Donald Trump, prin tipul de campanii în care se involucrează. Acesta este un exemplu de astroturfing folosit cu scopuri politice. Grupul de cercetători de la această universitate a găsit dovezi ale unei „răspândiri sistematice a dezinformării” analizând 2,6 milioane de mesaje postate pe Twitter cu hashtag-uri legate de coronavirus și 25,5 milioane de „retweets” pe parcursul unei perioade de 10 zile.

Aplicând „metode de detectare a astroturfing-ului politic”, cercetătorii au analizat conturi de Twitter care au răspândit știri sau comentarii despre Covid-19 „un minut sau o secundă după alta” pentru a detecta posibile strategii și comportamente de dezinformare premeditate. Una dintre rețelele pe care echipa de cercetători le-a identificat era „similară unui bot” și anterior răspândise mesaje pozitive în favoarea guvernului Arabiei Saudite și a prințului său moștenitor. „Întreaga idee a folosirii boților este într-adevăr destul de controversată în acest moment, dar nu există nicio altă concluzie posibilă în afară de faptul că unele dintre aceste conturi utilizează o metodă de automatizare”, a argumentat dr. Timothy Graham, unul din autorii studiului.

În societatea hiper-narațiunii, teorii ale conspirației, fake news, post-adevăr, noua ordine mondială, teorii negaționiste și infodemice au devenit o limbă comună între cetățeni, vedete și chiar politicieni care încearcă să vină cu o logică și cu explicații pentru originea unui virus sau despre controlul pe care elitele vor să-l impună populației mondiale prin vaccinuri. Una din narațiunile dominante este cea a virusului ca armă bioligica. Majoritatea surselor, consideră China ca autor, dar există și teorii de largă răspândire ce acuză Statele Unite, Rusia sau chiar Israel. Altă narațiune răspandită cu rapiditate prin astroturfing este cea care pretinde că vaccinul ce va fi oferit populației pentru a lupta cu actuala epidemie este în realitate un microchip (lichid?). Teoriile conspirației care-l învinovățesc pe Bill Gates au ajuns în Parlamentul italian, unde un deputat independent a solicitat trimiterea lui la Curtea Penală Internațională pentru crime împotriva umanitătii. Această ultimă teorie se încadrează în linia narațiunilor despre un cerc redus de persoane care conduc întreaga planetă.

O altă narațiune de mare popularitate afirmă că virusul servește marilor companii farmaceutice pentru a se îmbogăți. Drept pentru care, acestea lansează periodic viruși sintetici care decimează populația. Această teorie conspiraționistă se reactivează cu fiecare epidemie: gripa aviară, ebola, etc. Acest scenariu general se ridică deja la nivelul de mit de când genetica și dezvoltarea farmaceutică au permis imaginației populare să își explice cumva frica față de necunoscut, față de o așa-zisă omnipotență a științei utilizată ca armă de control a maselor. Atât teoria negoțului farmaceutic cât și cea a microcipului lui Bill Gates sunt foarte popularizate în toate țările de către mișcările împotriva vaccinurilor (de orice tip).

Una dintre cele mai surprinzătoare teorii, cu un succes ceva mai limitat, este cea care afirmă că virusul și întreaga pandemie sunt rezultatul ecoterorismului. Cum ar veni, organizațiile ce luptă pentru protejarea mediului și împotriva poluării (în frunte cu Greenpeace) au provocat o pandemie cu peste un milion de morți (la această oră) pentru a obliga omenirea să blocheze întreaga activitate, adică în special industria și traficul, reducând astfel poluarea.

Știrile false din mass-media nu sunt o invenție a erei digitale, ci există de când suntem capabili să vorbim și comunicăm unul cu celălalt ca specie inteligentă. În era post-adevăr-ului, informarea din surse verificate, profesioniste, se vede învinsă de către proximitatea rețelelor sociale, concurența acerbă pe care o impun acestea, precum și dictatura clickului