1
0
Laura Cătălina Dragomir
Am tradus poeme de Gela Enea în „castellano”. De altfel, erau ani de când îi luasem în serios poezia. Nu-mi indicase nimeni autoarea, Facebook-ul era poarta multor contacte, iar stima mea de lector a ajuns să cunoască, chiar dacă fragmentat, despre poeta din Craiova căreia, ani mai târziu, mi-am dorit să îi „echivalez” literatura în Spania. O apropiere inițial-evazivă, expresie a unei toleranțe predominant de trib. La proba naționalității, amândouă la fel. Mi-am dat seama că mă stabilisem într-o limbă nouă cu pofta celui care, doritor de și mai multe pământuri, uită să și trăiască pe ele. Traducerea e și o alegere disimulată. Am decis să n-o îndepărtez din lecturile mele pe Gela Enea și, fără să o fi gândit în termeni de prognostic, am renunțat la a o clasifica realizând că un poet cu ceva diferit merită sprijin pe linia dreaptă înspre o cultură și un public nou.
Ați reușit să fiți premiată, vorbesc de numere care contează, sunteți văzută ca o protagonistă corectă a istoriei literare contemporane din România, curriculum-ul vi-l pot găsi cititorii. „Cu toate astea” , cu toate speranțele puse în traducător, Gela Enea? Cum vedeți lumea vorbitoare de spaniolă ca posibilitate profesională?
Gela Enea: Mă bucur să știu că poezia mea a trezit interesul și mulțumesc pentru percepția asupra scriitoarei Gela Enea, trăitoare în patria-mamă, România. Mi-am pus speranțe în traducătoarea Laura Cătălina Dragomir, căci ea însăși este o poetă de mare sensibilitate. Cum văd eu lumea vorbitoare de limbă spaniolă ca posibilitate profesională? O văd ca pe o prietenă care-ți deschide o ușă într-o casă unde, cu siguranță, îți vei face prieteni, prin intermediul Poeziei.
Unii oameni vă văd așa cum vă place șí alții, în felul acela în care e costisitor să acceptați. Parcă am ști tot. Nu prea-i așa! Nu vreau o Gela Enea a impresiilor noastre!
Gela Enea: Gela Enea a învățat și din laude, și din critica, uneori gratuită. Ca în viață.
Am deschis vorbind despre poezia dumneavoastră, dar toate prezentările închid definiția așa: „poetă și scriitoare”. Între poezie și proză, care își dă seama mai repede de ce se întâmplă în lume?
Gela Enea: Eu deseori m-am și amuzat de acest , să-i zic „binom”, poet și scriitor. Îl văd pus la profilul unor oameni pe facebook sau pe blog. Cine scrie literatură este scriitor! Noțiunea de scriitor presupune toate genurile, inclusiv istorie și critică literară.
Fie și ipotetic, cu cine v-ar plăcea să lucrați în literatură? Puteți merge, tot ne reprezintă imaginația, și în străinătate.
Gela Enea: Cu cine aș merge eu nu mai e printre noi: Sylvia Plath.
Fără fluctuații, viața dumneavoastră este asociată activității de la catedră. Vorbind de repere, ne vin generații care aleg să ignore ce s-a creat înainte să se nască? Cumva se asociază și c-o lene de-a demonstra? Aș putea pune un filtru pe ce spun dar mă interesează interviurile pentru oamenii cărora le pasă.
Gela Enea: Da, fiecare generație vine cu un ego al ei, își construiește o citadelă și crede că celelalte „construcții” sunt desuete. Fronda literară a existat și va exista. Cu toate astea, literatura s-a cernut în timp și a rămas valoarea. Ca om care am profesat în învățământ, pot afirma că acum, ca și altădată, sunt tineri ce iubesc literatura. O parte are chiar înțelepciunea să găsească modele în cei mai în vârstă.
Deceptionați când nu luați premii sau când le luați? De la ce nivel ajunge unul să facă cu prestigiul sau doar ce îi place?
Gela Enea: Au fost și concursuri de la care am avut așteptări și rezultatul m-a dezamăgit. Dar au fost și concursuri unde juriul a apreciat textele mele. Un concurs e o competiție, mai depinde nu doar de prestația ta, ci și de competența celor puși să jurizeze. De-asta unele concursuri ajung derizorii. Dacă iau un premiu, evident, mă bucur. Știu că există urmări: publicarea în antologia concursului, în reviste, deci o formă de a te face cunoscut.
Sunteți o optimistă? Cineva îmi spunea că poezia căreia i-ai luat toate de pe cap e o poezie care nu mai are nimic de făcut.
Gela Enea: Sincer, nu prea sunt o fire optimistă. Cred că un poet veritabil și aici citez pe cineva al cărui nume l-am uitat, deci un poet veritabil „are cadavre în sertare”.
Fiecare își pune speranța în ceva. Eu, să nu se piardă solidaritatea, colaborarea. Nu mă îndoiesc că vi se propun colaborări. De unde știți ce să faceți cu ele, cu care să rămâneți?
Gela Enea: Sunt atentă la ce a făcut persoana/colectivul înainte să-mi propună o colaborare, ce activitate o/ îl justifică. Și mă edific.
Interesele noastre artístice coincideau; o carte valoroasă, o antologie bilingvă care să știm că se va citi mai încolo de prezent. V-ați gândit însă la pericolul hipertrofiei de ego? Artiștii o mai avansează.
Gela Enea: Orice e posibil, în poezie, ca și în fiecare trezire a noastră dimineața, când ne facem sau nu un plan.
Ca traducător, mi s-a spus că „Butonul de panică” e o lectură la care nu ești obligat dar, în cazul în care optezi să o faci, ajungi să te bucuri că nu ai lăsat-o în urmă. Putem să dispunem de memoria și capacítatea dumneavoastră narativă? Care au fost reacțiile publicului din Craiova, a apropiaților și a confraților?
Gela Enea: Reacția e diferită, sunt cititori care urmăresc scrisul meu, achiziționează cărțile Nu mă refer doar la cei din Craiova. Sunt și cititori care se limitează la a pune un like ori nici atât. Între confrați, am, zic eu, o imagine pozitivă. Unii chiar mă laudă, ceea ce, având în vedere orgoliile, e ceva foarte încurajator pentru mine.
Trăim pe rețelele de socializare, loc unde, de multe ori, insistența cui își dorește succesul transformă destui în de-ai literaturii. Practica elogiilor (semi)gratuite validează, discriminând oameni talentați. Like-ul a luat locul criticii literare de gazetă?
Gela Enea:Deseori au luat aceste like-uri locul validării critice, dar cine e serios, cine are o cultură formată în ani nu ar trebui „să se-mbete” cu like-uri. Am citit, mai ales pe facebook, texte penibile ca valoare literară, având sute de like-uri.
Se confundă democratizarea lumii literare cu diminuarea exigenței? Ce rol joacă presiunea actorilor economiei culturale?
Gela Enea:Grea întrebare. Democratizarea în literatură se produce așa cum e și în societate. Cu derapaje. Cei care reprezintă factori decizionali își cunosc rolul și îl exercită, nu mereu echidistant. Suntem subiectivi, prin excelență.
Vă e frică că scriem pentru cititori care nu au timp?
Gela Enea:Am speranța să nu ajung să mă tem, graba nu e o calitate a cititorilor de poezie, a consumatorilor de poezie. Trebuie timp și dedicație.
„Butonul de panică” sper să fie un de la capăt al colaborării. Căci ce avantaj decisiv pentru a înțelege o operă e s-o numești cumva și cu numele tău fără pretenția egoistă a celui care crede că domină. Mulțumesc pentru acest prilej de confesiune, care poate fi un alt fel de „buton de panică” întru salvarea ființei.
Biografie selectivă
Gela Enea
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova
Absolventă a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Filologie
Activitate literară
Debut în revista Liceului Pedagogic din Craiova (actualmente Colegiul Național Ștefan Velovan) Năzuinţe, 1979
Debut într-o revistă culturală a USR- Ramuri, nr.1/1998
<strong>Volume publicate:</strong>Daţi -mi voie să trec, Editura AIUS, Craiova, 1996 (debut); carte premiată de Inspectoratul pentru Cultură Dolj, cu premiul Marin Sorescu; Steag alb într-un cântec negru, Editura AIUS, 2015; Măşti, Editura Scrisul Românesc, 2015; neurofobia, Editura Rafet, 2016 carte premiată în cadrul Festivalului Internațional Titel Constantinescu; cocoșul are dreptul la o secure ascuțită, Editura AIUS, 2016 (antologie); volum de poezie pentru copii – Ia-mă și pe mine-n zbor, Editura Sitech, 2017; volum de poezie plurilingv – Silueta unei melancolii de marți, Editura Brumar, Timișoara, 2018; volum de poezie pentru copii – Prinde-mă, cuprinde-mă, Editura Sitech, 2018; volum de poezie pentru copii, Ne plimbăm prin galaxie fără bilet de călătorie, Editura M&M, Craiova, 2019; volum de proză scurtă – hiper, carte premiată în cadrul Festivalului Internațional Mihai Eminescu Oravița, Editura Sitesch, Craiova, 2018; volum de poezie Eu sunt Lilith, Editura Neuma, Cluj-Napoca, 2019, carte premiată de Filiala Craiova a USR, cu Premiul pentru Poezie, Mihai Duțescu; volum de poezie – sună-mă cu taxă inversă, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021, carte premiată de revista Literadura cu Premiul Ion Caraion; proză rimată pentru copii – Povestea din povești, carte premiată de Editura Universitară din București, în cadrul proiectului Împlinește un vis, 2021; volum de poezie – M-am făcut poetă prea târziu, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2022, carte premiată cu premiul Grigore Alexandrescu, la Festivalul-Concurs Brâncoveniana, Potlogi, Târgoviște; Cartea de identitate critică- volum de critică literară, Editura Neuma, Cluj-Napoca, 2022; Butonul de panică ( volum de versuri bilingv, română-spaniolă), Editura Neuma, Cluj-Napoca, 2023
Volume științifice și metodice publicate: Gramatică sintetică a limbii române, cuprinzând 800 de exerciții tip grile, în colaborare cu prof. Roxana Popescu, Editura MeteorPress, București, 2021; Ipostaze feminine în poezie și în proză, eseu, Editura AIUS, 2013; Adverbul, Editura AIUS, 2013; Vocabularul limbii române în școală (în colaborare), Editura Didactica Nova, 1994; Dificultăți gramaticale ale limbii române (în colaborare), Editura Didactica Nova, 1996
Referințe critice:
Alexandru Cistelecan, Gabriel Coșoveanu, Gabriela Gheorghișor, Horia Gârbea, Adrian Lesenciuc, Gabriel Nedelea, Ovidiu Ghidirmic, Felix Nicolau, Geo Vasile, George Popescu, Florian Copcea, Ionel Bota, Toma Grigorie, Ion Roșioru, Mihaela Albu, Doman Augustin, Ștefan Vlăduțescu, Constantin M. Popa, Emilian Marcu, Zenovie Cârlugea, Angela Nache Mamier, Ioana Geacăr, Virginia Chiriac, Marian Barbu,Virgil Dumitrescu, Nicolae Petre Vrânceanu Mihai Barbu, Nicolae Jinga, etc.
Colaborare la reviste culturale: România literară, Luceafărul de dimineață, Viața Românească, Ramuri, Convorbiri literare, Poezia, Nord Literar, Caiete Silvane, Poesis, Familia, Tribuna, Expres cultural, Autograf MJM, Mozaicul, Cafeneaua literară, Mișcarea Literară, Porto Franco , Argeș, Vatra-Veche, Scrisul Românesc, Portal-Măiastra, Caligraf, Noul Literator, Caietele Columna, Banchetul, Literadura, Observatorul cultural (Canada), Destine literare ( Canada), Fereastra, Cafeneaua politică și literară , Lamura, Sintagme literare, E-creator, Prăvălia culturală, etc.
evident de literatura, ce-ti place cel mai mult sa agati fara sa iti ia mult timp?
Gela Enea: Cu certitudine, imi place sa citesc si sa traduc. Acela este domeniul meu de specialitate si ma simt inviorata cand devin partenerul cartii, al copertilor ei, al parolelor autorilor si al limbii revizuita, aceptata, mai sus de orice.
Laura Catalina Dragomir, este un interviu minunat! Doresc sa va felicit pentru aceasta reprezentare a literaturii romanesti in spatiul spaniol. In acelasi context, ma bucur sa vad contributia dumneavoastra in descoperirea poetei Gela Enea si in promovarea poeziilor sale in lumea vorbitoare de limba spaniola.
Da, se poate vorbi si despre un alt aspect al vietii mele, si anume, despre pasiunea mea pentru calatorii. Acelasi lucru care ma indeamna sa scriu asa cum ii place mie, ma face sa descopar si alte culturi, locuri, oameni. De aceea, mereu sunt in cautare de noi destinatii si noi calatorii.