„Caietul Dragomirei”: exerciții auxiliare pentru o identitate esențială

0 0
Read Time:3 Minute, 48 Second

Emilian Valeriu Pal 

De 16 ani trăind în Spania, Laura Cătălina Dragomir s-a confruntat cu un dublu inevitabil: ca om de cultură născut și crescut în limba română risca să-și piardă identitatea culturală și spirituală devenind ceea ce pe vremuri românii numeau bozgor, adică un om fără țară. Ca mamă, risca să transmită ereditar și incurabil această mutație identitară, fără a lăsa generației viitoare posibilitatea de a alege sau nu să-și cunoască adevăratul rh. Din această dublă dorință – de a nu se uita pe sine și de a nu o lăsa pe fiica sa fără opțiunea alegerii, a început să se joace cu limba română într-un mediu străin, ca un copil care-și face prieteni imaginari să depășească singurătatea primei zile de școală. Iar rezultatul acestei învățări l-a concretizat publicând auxiliarul „Caietul Dragomirei „, un gest necesar ca exercițiu al trecutului pentru a învăța viitorul.

În 1909, președintele american Theodor Roosvelt atinsese cota maximă de popularitate. Implementase politici stricte în domeniul alimentației și farmaceutic, luase în vizor marii industriași, primul pas făcându-l prin spargerea monopolului „cauciucului”. Cu toată carisma sa, avea un defect de care era hotărât să scape cu orice preț: stătea prost cu ortografia, astfel că de multe ori devenea ținta glumelor soției. În acest context, Roosvelt a început un demers, căruia i s-a alăturat, printre alții, și Samuel Clemens (cumoscut apoi ca Mark Twain), un demers al cărui rezultat a fost o listă cu 300 de cuvinte cu ortografie simplificată, adică scrise după cum se aud. Visul său era ca această listă să devină obligatorie în toate instituțiile statului și credea că americanii de rând vor fi primii care vor susține această inițiativă. S-a înșelat amarnic și a fost la un pas de a pierde sprijinul politic, pentru că americanii nu voiau să ajungă de râsul britanicilor.  Ce legătură are acest fapt istoric cu „Caietul Dragomirei”? Un caiet de exerciții între atâtea alte caiete scoase de specialiști, un auxiliar care nu interesează pe nimeni, pentru că a vorbi și a scrie corect limba maternă nu mai rentează într-o societate obsedată de viteză și informație? Mulți vor spune că inițiativa „Caietul Dragomirei” e un pariu pierzător din start, pentru că orice limbă e un organism viu, în continuă evoluție. Ce se întâmplă dacă privezi un organism viu de o funcție vitală? Încetează să mai existe. Ce se întâmplă cu o limbă maternă dacă o privezi de gramatică?

„Caietul Dragomirei” nu se teme de evoluție ci o îmbrățișează. Evoluție înțeleasă în sens de îmbogățire și nu de ciuntire, de eliminare a ceea ce e dificil, de neînțeles sau neștiut. Exercițiile propuse în paginile de față demonstrează din plin, prin jocurile de limbaj, de forme, că limba română vorbită corect e și în pas cu terminologia modernă. Fără pedanteria și rigiditatea caracteristică materialelor auxiliare clasice, „Caietul Dragomirei” e o invitație jucăușă adresată copiilor de a descoperi frumusețea limbii române dincolo de șabloane didactice și săli de clasă. Pe lângă funcția evident utilitară, în special pentru copiii diasporei care fac primii pași în limba română(dar fără a fi apanaj exclusiv al străinătății, la fel de util fiind și pentru școlile din România), „Caietul Dragomirei” poate fi și un recurs la memoria părinților, un fel de socializare mentală cu țara și cu cei rămași acolo, o bornă kilometrică pentru a nu uita de unde au plecat și a nu rătăci drumul de întoacere. Nu în ultimul rând, numeroasele forme de exprimare propuse în aceste pagini, sunt domiciliul din cartea de indentitate a sufletului, pentru că, așa cum spunea Cioran, „nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă”.

 

Emilian Valeriu Pal s-a născut pe 18 noiembrie 1979 la Iași. A absolvit Colegiul Național Catolic Sfântul Iosif Bacău și facultatea de drept din cadrul Universității Al. I. Cuza Iași. De-a lungul timpului lucrează ca redactor, reporter și realizator TV în presa locală din Roman, redactor la o editură catolică și voluntar la un centru afterschool din același oraș. În 2014 câștigă prima ediție a concursului de debut Traian T. Coșovei. În 2015 debutează cu volumul Fortral, editura Tracus Arte, volum nominalizat la premiul Opera Prima Mihai Eminescu și la premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. În 2016 publică volumul Dumnezeu ne iubește în Braille, editat de asociația Cetatea 9, iar în 2017 apare al treilea volum – Tot ce atingeam se prefăcea în oameni – editura Tracus Arte. În 2021, tot la Tracus Arte, publică al patrulea volum de poezie, sub coordonarea lui Teodor Dună, kurva rumunski go home.

 

 

 

 

About Post Author

Laura Cătălina Dragomir (n. 8 iulie 1976, Buzău) este poetă, jurnalistă, blogger și mediator cultural; de 16 ani trăiește în Ulldecona, Spania. A studiat Comunicare și Relații Publice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza " din Iași. A publicat poezie, proză, eseuri, articole și traduceri în publicații ca 13 plus, Axis Mundi, Itaca, Antares, New York Magazín, Sintagme literare, Argeș, Mozaic, Feed-back, Boema, Cenaclul de la Păltiniș, Emigrantul, Prăvălia culturală, Bucovina literară, Cafeneaua literară, Spania literară, Echinox, și diverse platforme online specializate: ecreator, omiedesemne, presadiasporei, parnas21.blogspot.com, agentiadecarte.ro, utopiqa, letralia.com, laempirica.blogspot.com, margencero.es, revistaarchivosdelsur.blospot.com, muckrack.com, plazacatorze.com, canal-literatura . com. A realizat rubrici periodice de analiză culturală și socio-politică în revistele Robarna, Gazeta de Spania și Români în Andalucia; a colaborat cu Radio Iași și cu Radio Trinitas. Membră ASARS / Asociación de Escritores y Artistas Rumanos de España, Laura Cătălina Dragomir este o prezență constantă și o figură marcantă în cadrul întâlnirilor asociațiilor de profil din Peninsula Iberică. A publicat volumele de poezie „Una și aceeași față a diferitului", „Caracterul triumfal al înmormântărilor cântate", „Nunanit” (poezie pentru copii, în colaborare cu artista plastică Iulia Șchiopu). În 2022 a publicat volumul I de eseuri din seria „Contagii"(scrisă în colaborare cu Nona Oprixor"), volumul de analiză socio-politică „Capitalizarea semioticii narative în spațiul politic european" și „Caietul Dragomirei" (caiet auxiliar de gramatică a limbii române). De asemenea, a tradus „Vara Tequila", o antologie poetică a scriitorului Nicolae Coande, și „Butonul de panică”, volum de poezii al scriitoarei Gela Enea. Este prezentă cu texte în antologia „Povești călătoare”, vol. II, coordonator Ciprian Apetrei, și în Antologia Festivalului Internațional de Poezie Getafe 2022. În prezent lucrează la alte două volume bilingve ale poeților Artiom Oleacu (Rep. Moldova) și Javier Claure (Bolívia). Printre proiectele care vor vedea în curând lumina tiparului se află „Cultura de proximitate"(volum de interviuri). Pe Youtube are canalul pentru copii Aventurile Dragomirei https://youtube.com/@aventuriledragomirei23?feature=shares
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *