Articole

Infodemia în spaţiul online

Laura Cătălina Dragomir

Organizația Mondială a Sănătătii (OMS) folosește de mult timp termenul „infodemie” pentru a se referi la supraabundența de informații false, la răspândirea rapidă a acestora în new media, dar și în presa tradițională. În paralel cu avansul epidemiei de coronavirus, capătă protagonism acest concept care impactează.

„Infodemia” devine o practică care constă în răspândirea de știri false sau rău intenționate despre pandemie și care crește panica în societate. Termenul „infodemie” provine din englezul „infodemic”.

Prezentul articol își propune să analizeze unele forme de manifestare ale infodemiei în cazul particular al epidemiei de COVID-19.

Virusul COVID-19 a declanșat o pandemie care pune în pericol sistemele sociale, economice și de sănătate la nivel global. Dar este și baza unei infodemii în care proliferează informații false (fake news), și știri părtinitoare. Contagierea se manifestă la nivel fizic dar și la nivel psihologic. Există multe efecte întârziate, cu consecințe pentru sistemele economice și sociale. Întrucât evenimente precum pandemia COVID-19 dezvoltă tipare de comportament complexe care sunt dificil de prezis, sunt necesare modele sofisticate care iau în considerare dinamica comportamentală, socială și economică pentru a evalua eficacitatea, precum și eficiența luării deciziilor. Aceste efecte par să fie modelate de doi factori: gândirea individuală și structura mediului înconjurător. Modul în care indivizii percep riscurile este afectat în mod crucial de informațiile la care aceștia au acces. Dezinformarea duce la efecte nedorite asupra comportamentului individual, crescând astfel viteza cu care virusul se răspândește.

Analistul și consultantul în comunicare Mario Riorda explică faptul că Organizația Mondială a Sănătătii (OMS) susține că nivelul de stigmatizare asociat cu COVID-19 are ca factor principal, frica de necunoscut, explicată prin noutatea bolii: „Cuvintele folosite pentru a denumi lucruri sau situații sunt importante și condiționează acțiunile”. De exemplu, formularea „caz suspect” este contraindicată deoarece perpetuează stereotipurile.

Investigatorii argentinieni Natalia Aruguete și Ernesto Calvo urmăresc conversațiile în rețeaua socială Twitter din mai multe țări și au observat o mai mare răspandire de false news decât de fake news. Ei fac distincția între „false news” și „fake news” pornind de la premiza că în spatele unor fake news ”există un scop politic, o intenție de a provoca daune printr-o operațiune politică”. În schimb, știrile false (false news) pot apărea din necesitatea de a umple golurile de informații sau informațiile incomplete, cauzate de anumite prejudecăti care sunt în concordanță cu credințele și idiosincraziile care domină o anumită comunitate.” În timpuri de carantină, schimbarea tehnologică din ultimul deceniu este un aliat: oamenii au petrecut foarte mult timp privind ecranele diverselor dispozitive conectate online. Dar căutarea de informații pe Twitter, Facebook, WhatsApp poate fi uneori contraproductivă, deoarece aici abundă dezinformarea. Rețelele sociale ignoră în general legitimitatea sursei de informare. Din păcate, în ultimii patru ani, în special de la alegerile prezidențiale din SUA 2016, sondajele arată că nu presa, ci rețelele sociale sunt principala cale de acces la știri și cel mai comun mod de a consuma accidental informații politice. Fenomenul a început în SUA, dar s-a extins și la restul lumii consumatoare de internet.

Natalia Aruguete afirmă că studiul care stă la baza cărții sale demolează un mit despre „democratia” comunicării în rețelele sociale: „Analiza noastră, care duce la această demitificare este că Internetul nu este un loc unde noi toți să ne exprimăm în mod liber, nici un spațiu pentru democratizarea informațiilor sau a comunicării. Polarizarea care apare de obicei în rețele inseamnă că nu toți avem acces la aceleași informații și nu există libertatea de a ne informa despre tot ceea ce se intamplă în acele canale. În plus, algoritmii decid acolo: noi nu decidem ce lucruri accesăm sau ce găsim și ce nu. Mai târziu validăm sau nu, informația respectivă, dar, în principiu, nu decidem asupra propriului nostru acces la informații. Iar celălalt element care este și mai important, dar strâns legat, este acela că autoritătile rețelei (persoanele cu număr mai mare de adepți) au, de asemenea, o capacitate sporită pentru ca discursurile lor să fie supra-reprezentate. A avea libertatea de a te exprima în rețele nu înseamnă să fii liber să alegi între un discurs sau celălalt, ci doar posibilitatea să sprijini ecoul celui mai hegemonic discurs. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem în rețele, în termeni de comunicare, este ce capacitate avem pentru a construi un mesaj alternativ la cel preponderent?”

Ajunși aici trebuie să clarificăm termenul astroturfing. Este o tehnică de marketing și relații publice bazată pe proiectarea unei imagini false de naturalețe și spontaneitate pentru a câștiga sprijin și viralitate. Acesta este un tip de campanie foarte obișnuit, printre altele, între partidele politice și marile companii a căror eficacitate constă în denaturarea opiniei publice cu ajutorul noilor tehnologii digitale. Denumirea de astroturfing provine de la compania americană de iarbă artificială „Astroturf”, o metaforă care reprezintă foarte bine ceea ce este acest concept: ceva artificial care simulează a fi natural. Există mai multe modalităti de a efectua astroturfing. În general, cele mai frecvente tind să conste în crearea de profile false în rețelele sociale și comunitătile online pentru a susține marca proprie și a ataca mărcile rivale. O tehnică faimoasă este cea a „bombelor Twitter”, adică trimiterea masivă de mesaje pe Twitter cu același conținut, în general pentru a transforma un hashtag într-un subiect de tendință, un trending topic. De asemenea, este posibilă cumpărarea altor acțiuni online, cum ar fi vizualizări pe YouTube sau aprecieri pe Facebook. Un exemplu foarte recurent este cel al cooperării false între persoane plătite anterior și o anumită marcă. Astroturfing-ul nu este o tehnică recomandată datorită pierderii notabile de reputație pe care o implică dacă este descoperită (exemple, cazurile descoperite ale unor mărci precum McDonald’s, Samsung, Movistar). În esență, se ascunde adevăratul expeditor al unui mesaj publicitar sau propagandistic, deghizându-l într-o o expresie populară și spontană.

Cercetătorii de la Universitatea Tehnologică din Queensland, una dintre cele mai mari și mai importante din Australia, avertizează că teoriile conspirației care susțin că virusul Covid-19 este de fapt o armă biologică dezvoltată premeditat cresc în rețelele de socializare „prin eforturi coordonate” pornite din conturi în special din Rusia, China și SUA. Ne vom referi la conturile americane. Acestea se dovedesc partizane cauzei președintelui american Donald Trump, prin tipul de campanii în care se involucrează. Acesta este un exemplu de astroturfing folosit cu scopuri politice. Grupul de cercetători de la această universitate a găsit dovezi ale unei „răspândiri sistematice a dezinformării” analizând 2,6 milioane de mesaje postate pe Twitter cu hashtag-uri legate de coronavirus și 25,5 milioane de „retweets” pe parcursul unei perioade de 10 zile.

Aplicând „metode de detectare a astroturfing-ului politic”, cercetătorii au analizat conturi de Twitter care au răspândit știri sau comentarii despre Covid-19 „un minut sau o secundă după alta” pentru a detecta posibile strategii și comportamente de dezinformare premeditate. Una dintre rețelele pe care echipa de cercetători le-a identificat era „similară unui bot” și anterior răspândise mesaje pozitive în favoarea guvernului Arabiei Saudite și a prințului său moștenitor. „Întreaga idee a folosirii boților este într-adevăr destul de controversată în acest moment, dar nu există nicio altă concluzie posibila în afară de faptul că unele dintre aceste conturi utilizează o metodă de automatizare”, a argumentat dr. Timothy Graham, unul din autorii studiului.

În societatea hiper-narațiunii, teorii ale conspirației, fake news, post-adevăr, noua ordine mondială, teorii negaționiste și infodemice au devenit o limbă comună între cetățeni, vedete și chiar politicieni care încearcă să vină cu o logică și cu explicații pentru originea unui virus sau despre controlul pe care elitele vor să-l impună populației mondiale prin vaccinuri. Una din narațiunile dominante este cea a virusului ca armă bioligica. Majoritatea surselor, consideră China ca autor, dar există și teorii de largă răspandire ce acuză Statele Unite, Rusia sau chiar Israelul. Altă narațiune răspandită cu rapiditate prin astroturfing este cea care pretinde că vaccinul ce va fi oferit populației pentru a lupta cu actuala epidemie este în realitate un microcip (lichid?). Teoriile conspirației care-l învinovățesc pe Bill Gates au ajuns în Parlamentul italian, unde un deputat independent a solicitat trimiterea lui la Curtea Penală Internațională pentru crime împotriva umanității. Această ultimă teorie se încadrează în linia narațiunilor despre un cerc redus de persoane care conduc întreaga planetă.

O altă narațiune de mare popularitate afirmă că virusul servește marilor companii farmaceutice pentru a se îmbogăți. Drept pentru care, acestea lansează periodic viruși sintetici care decimează populația. Vorbim de o teorie conspiraționiste ce se reactivează cu fiecare epidemie: gripa aviară, ebola, etc. Acest scenariu general se ridică deja la nivelul de mit de când genetica și dezvoltarea farmaceutică au permis imaginației populare să își explice cumva frica față de necunoscut, față de o așa-zisă omnipotență a științei utilizată ca armă de control de mase. Atât teoria negoțului farmaceutic cât și cea a microcipului lui Bill Gates sunt foarte popularizate în toate țările de către mișcările împotriva vaccinurilor (de orice tip).

Una dintre cele mai surprinzătoare teorii, cu un succes ceva mai limitat, este cea care afirmă că virusul și întreaga pandemie sunt rezultatul ecoterorismului. Cum ar veni, organizațiile ce luptă pentru protejarea mediului și împotriva poluării (în frunte cu Greenpeace) au provocat o pandemie cu peste un milion de morți (la această oră) pentru a obliga omenirea să blocheze treaga activitate, adică în special industria și traficul, reducând astfel poluarea.

Știrile false din mass-media nu sunt o invenție a erei digitale, ci există de când suntem capabili să vorbim și comunicăm unul cu celălalt ca specie inteligentă. În era post-adevăr-ului, informarea din surse verificate, profesioniste, se vede învinsă de către proximitatea rețelelor sociale, concurența acerbă pe care o impun și dictatura click-ului.

Deci epidemia COVID19 a întărit teoreticienii conspirației și a reunit grupuri foarte diferite, multe dintre ele înflorind pe platformele de socializare. Dar în același timp, studiile au putut să verifice răspândirea mondiala a informațiilor veridice în rețelele sociale, cum ar fi cele despre măsurile de igienă și despre distanța socială, corelându-le chiar cu diminuarea curbei epidemice în China, Australia și în tari europene.

Ca exemplu, (vezi fig.1) am ales un mesaj viral în Twitter, respectiv un cântec pe melodia Under Pressure, al grupului Queen, cu versuri adaptate pentru a folosi ca instrucțiuni pentru spălarea corectă a mâinilor. Versurile sunt însoțite de instrucțiuni grafice.

Rețelele sociale au fost esențiale pentru a răspunde miturilor și dezinformării legate de epidemia COVID-19. Jurnaliștii, experții în sănătate publică și utilizatorii s-au unit pentru a oferi corecții dezinformării din conferințele de presă ale președintelui american Donald Trump. Practic fiece mesaj public, cum ar fi cele ce sugerau folosirea dezinfectării cu clor pe corpul uman, sau ignorarea măștilor, au fost imediat combătute.

 

Fig. 1

Există un curent al ilustrării sfaturilor specialiștilor cu videouri și fotografii arătându-l pe președintele american făcând exact contrariul. (fig 2.)

În figura doi, un video al programului TV The Daily Show ilustrează cum președintele ignoră recomandarea de a evita atingerea, salutul prin strângerea mâinilor.

Există o mare diferență între răspândirea virală a mesajelor reale, create de persoane pentru a își ajuta semenii, și tehnicile de astroturfing care sunt în general promovate cu ajutorul boților și au scop politic (în acest caz). Rețelele sociale au permis în prima carantină, din primăvara lui 2020, transmiterea unor narațiuni pozitive, de sprijin pentru cadrele medicale din prima linie a luptei contra pandemiei. Au permis ca artiști din toată lumea să poată oferi de la domiciliu spectacole gratuite. Muzeele au organizat vizite virtuale. Profesorii au dat gratis lecții online pentru elevii și studenții ce aveau nevoie de ajutor pentru a înțelege materia studiind acasă. S-au format grupuri de fabricat măști în casă, într-un moment în care importul acestora din China era aproape imposibil. De asemenea s-au organizat strângeri de fonduri pentru cumpărarea de material medical, precum ventilatoarele. În general, pentru tot ceea ce înseamnă solidaritate pe timp de catastrofă.

Generațiile tinere apelează la noi platforme de socializare, cum ar fi TikTok, pentru a-și împărtăși experiențele și a crea meme pline de umor referindu-se la viața în timpul pandemiei (vezi fig.3 și 4). O caracteristică cheie a TikTok este încărcarea și redistribuirea clipurilor muzicale scurte, realizate de către utilizatorii platformei. De exemplu, clipul muzical It’s Corona Time a fost utilizat în peste 700.000 de postări.

 

Platformele de socializare au fost supuse unui control acerb în ceea ce privește modul în care controlează răspândirea rapidă a informațiilor false și a altor tipuri de conținut abuziv, de când Rusia a exploatat rețelele sociale pentru a influența alegerile prezidențiale din 2016 în Statelor Unite. Măsura companiei Twitter de a eticheta ca false multe din afirmațiile lui Donald Trump cu privire la epidemia de COVID-19 a provocat revolta suporterilor acestuia. Chiar astăzi, 28 octombrie, în timp ce documentez acest material, directivii CEO ai Facebook, Twitter, Google vor depune mărturie în fața Comitetul Senatului SUA. Pe fondul protestelor împotriva părtinirii informative ridicate de către conservatori, există amenințări de a schimba o lege crucială, cunoscută sub numele de Secțiunea 230, care protejează capacitatea companiilor de a modera conținutul după cum consideră potrivit. Directorii numitelor firme, somați prin citație judiciara. vor apărea prin videoconferința.

Audierea are loc cu mai puțin de o săptămână înainte de alegerile din SUA. Companiile citate s-au pregătit în mod special pentru a reacționa contra atacurilor de tip fake news., mai ales pentru a opri orice încercare de astroturfing. În ultimele zile, Facebook și Twitter au luat măsuri drastice pentru a frâna răspândirea unor astfel conținuturi, chiar și despre epidemia COVID-19, provocând astfel acuzații de părtinire, cenzură și chiar de interferență electorală.

 

 

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button